Carta UMF | UMF - Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" Bucuresti

Carta Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Click aici pentru a descarca.

Carta

Universităţii de Medicină şi Farmacie

Carol Davila Bucureşti

Versiunea a III-a

Adoptată de Senatul Universităţii la data de 26 octombrie 2011,

validată de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Cuprins

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1 ... Articolul 7

CAPITOLUL II

MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE UNIVERSITĂŢII Articolul 8 ... Articolul 10

CAPITOLUL III

AUTONOMIA UNIVERSITARĂ Articolul 11 ... Articolul 16

CAPITOLUL IV

DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE
MEMBRILOR COMUNITĂŢII UNIVERSITARE Articolul 17 ... Articolul 52

CAPITOLUL V

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ

ŞI FUNCTIONALĂ A UNIVERSITĂŢII Articolul 53 ... Articolul 56

CAPITOLUL VI

structurile de CONDUCERE

ALE UNIVERSITĂŢII

PRINCIPII GENERALE Articolul 57 ... Articolul 65

SENATUL Articolul 66 ... Articolul 77

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE Articolul 78 ... Articolul 81

CONSILIUL PENTRU STUDII

UNIVERSITARE DE DOCTORAT Articolul 82 ... Articolul 89

CONSILIUL FACULTĂŢII Articolul 90 ... Articolul 101

CONSILIUL ŞCOLII DOCTORALE Articolul 102 ... Articolul 108

CONSILIUL DEPARTAMENTULUI Articolul 109 ... Articolul 118

CAPITOLUL VII

COMISIILE UNIVERSITĂŢII

Comisiile de specialitate

ale Senatului Articolul 119 ... Articolul 126

COMISIA CENTRALĂ A SENATULUI Articolul 127 ... Articolul 132

COMISIA PENTRU EVALUAREA

ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII Articolul 133 ... Articolul 137

COMPARTIMENTUL DE AUDIT

ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII Articolul 138 ... Articolul 147

COMISIA DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE

UNIVERSITARĂ Articolul 148 ... Articolul 157

CAPITOLUL VIII

FUNCŢIILE DE CONDUCERE

PREŞEDINTELE SENATULUI Articolul 158 ... Articolul 163

RECTORUL Articolul 164 ... Articolul 170

PRORECTORII Articolul 171 ... Articolul 179

DIRECTORUL CONSILIULUI DE STUDII

UNIVERSITARE DE DOCTORAT Articolul 180 ... Articolul 183

DECANUL Articolul 184 ... Articolul 189

PRODECANII Articolul 190 ... Articolul 191

DIRECTORUL ŞCOLII DOCTORALE Articolul 192 ... Articolul 194

DIRECTORUL DE DEPARTAMENT Articolul 195 ... Articolul 198

CAPITOLUL IX

ALEGEREA structurilor DE CONDUCERE

PRINCIPII GENERALE Articolul 199 ... Articolul 212

BIROUL ELECTORAL AL UNIVERSITĂŢII Articolul 213 ... Articolul 215

ALEGEREA LA NIVELUL DEPARTAMENTULUI Articolul 216 ... Articolul 218

ALEGERILE LA NIVELUL FACULTĂŢII Articolul 219 ... Articolul 228

ALEGEREA PREŞEDINTELUI SENATULUI Articolul 229 ... Articolul 236

ALEGEREA DIRECTORULUI DE DEPARTAMENT Articolul 237 ... Articolul 244

DESEMNAREA RECTORULUI, PRORECTORILOR,

DECANULUI ŞI PRODECANILOR Articolul 245 ... Articolul 250

VALIDAREA ALEGERILOR Articolul 251 ... Articolul 256

CAPITOLUL X

ADOPTAREA, SUPRAVEGHEREA ŞI

MODIFICAREA CARTEI UNIVERSITARE

ADOPTAREA CARTEI UNIVERSITARE Articolul 257 ... Articolul 260

SUPRAVEGHEREA RESPECTĂRII

CARTEI UNIVERSITARE Articolul 261 ... Articolul 263

MODIFICAREA CARTEI UNIVERSITARE Articolul 264 ... Articolul 270

CAPITOLUL XI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Articolul 271 ... Articolul 274

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1

Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti este o instituţie de învăţământ superior de stat cu personalitate juridică, de interes public.

Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" este continuatoarea tradiţiilor Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie întemeiată în anul 1857, a Facultăţii de Medicină înfiinţată în anul 1867, a Facultăţii de Farmacie creată în anul 1923 şi a Facultăţii de Stomatologie înfiinţată în anul 1949.

Articolul 2

Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti se individualizează prin:

denumire: Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti;
emblemă, sigiliu şi drapel, stabilite de Senatul Universitar;
ziua Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", care se sărbătoreste în fiecare an;

Articolul 3

Comunitatea universitară este constituită din studenţi, personal didactic şi de cercetare şi personal didactic şi de cercetare auxiliar.

Sunt consideraţi membri ai comunităţii universitare acei absolvenţi (alumni) licenţiaţi care urmează o formă de pregătire postuniversitară în cadrul universităţii, cadrele didactice şi cercetătorii care au lucrat în U.M.F. "Carol Davila", dar fără a avea prin aceasta prerogative şi competenţe decizionale sau electorale în Universitate. Sunt de asemenea considerate ca aparţinând comunităţii universitare personalităţile românesti şi străine care deţin titluri onorifice acordate de Universitate, dar care, la rândul lor, nu au prerogative şi competenţe decizionale sau electorale.

Comunitatea universitară foloseşte în activitatea sa personal auxiliar şi administrativ.

Sunt membrii cu drepturi depline şi au drepturi electorale (să aleagă şi să fie alesi) numai cadrele didactice şi de cercetare titulare conform art. 291 din Legea nr. 1/2011 – Legea educaţiei naţionale şi studenţii înmatriculaţi în Universitate.

Articolul 4

Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotărilor de orice fel şi cu orice destinaţie folosite de U.M.F. "Carol Davila" Bucureşti, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptăţită să le utilizeze.

Dezvoltarea bazei materiale a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” este de competenţa Consiliului de Administraţie cu aprobarea Senatului Universităţii.

U.M.F. "Carol Davila" foloseşte spaţii şi dotări aferente care aparţin Ministerului Sănătăţii, administraţiei publice locale sau ministerelor cu reţea sanitară proprie.

Alte instituţii de învăţământ pot desfăsura activităţi specifice în spaţiul universitar al U.M.F. "Carol Davila" numai cu acordul Senatului U.M.F. "Carol Davila", în baza unor convenţii sau contracte încheiate în acest sens.

Articolul 5

Spaţiul universitar al U.M.F. "Carol Davila" este inviolabil. Accesul în spaţiul universitar este permis numai în baza legitimaţiei sau ecusonului permanent sau temporar. În cazurile de forţă majoră şi flagrant delict organele de ordine publică pot interveni în spaţiul universitar al U.M.F. "Carol Davila" cu respectarea prevederilor legale.

Camerele de locuit din cămine beneficiază de aceeaşi protecţie legală ca şi locuinţele particulare. Organele de ordine publică nu pot efectua razii şi alte operaţiuni de rutină fără a cere permisiunea Rectorului U.M.F. "Carol Davila", sau a delegatului acestuia.

Circulaţia în spaţiul universitar nu poate fi impiedicată. Intervenţia pompierilor şi ambulanţelor, în caz de urgenţă, nu poate fi stanjenită.

Cu excepţia cazurilor de forţă majoră, accesul membrilor comuniţătii universitare în spaţiul universitar nu poate fi restricţionat. Dreptul la grevă nu poate fi exercitat prin interzicerea accesului membrilor comuniţătii universitare în spaţiul universitar.

Senatul Universităţii sau Consiliul Facultăţii pot reglementa limitarea accesului în spaţiul universitar pe perioada vacanţelor studenţesti, a sărbătorilor legale sau pe durata organizării unor activităţi care au accesul reglementat.

Articolul 6

U.M.F. "Carol Davila" este apolitică. În spaţiul universitar al U.M.F. "Carol Davila" se interzic:

crearea şi funcţionarea partidelor sau a altor formaţiuni politice, precum şi desfăsurarea activităţilor de organizare şi propagandă politică;
prozelitismul religios;
activităţi care încalcă normele generale de moralitate, primejduind sanatatea fizică sau psihică a membrilor comunităţii universitare, personalului auxiliar sau administrativ.

Articolul 7

În U.M.F. “Carol Davila” nu sunt admise discriminări pe criterii de varstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepţia măsurilor afirmative prevăzute de lege.

CAPITOLUL II

MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE UNIVERSITĂŢII

Articolul 8

Misiunea U.M.F. “Carol Davila” este de a genera şi de a transfera cunoastere către societate prin următoarele obiective:

formarea şi perfecţionarea resurselor umane calificate si, respectiv, inalt calificate;
tezaurizarea şi difuzarea valorilor stiinţifice, culturale, sociale şi etice în domeniul bio-medical;
promovarea spiritului şi gandirii critice în rândul specialistilor şi al populaţiei, în domeniul său de activitate;
dezvoltarea stiinţifică şi culturală în domeniul bio-medical;
participarea la dezvoltarea universală a stiinţelor bio-medicale;
afirmarea valorilor stiinţifice naţionale în domeniu şi integrarea în activitatea europeană şi internaţională;
dezvoltarea constiinţei şi comportamentului de crestere şi promovare a valorilor statului de drept în domeniul său de activitate, precum şi a libertăţilor umane şi principiilor democraţiei.

Articolul 9

U.M.F. "Carol Davila" îndeplineste obiectivele asumate prin:

formarea de specialisti cu pregătire superioară în domeniul ocrotirii sănătăţii, învăţământului şi cercetării stiinţifice, raportat la nivel internaţional;
pregătirea postuniversitară a specialistilor din domeniu la toate nivelurile prin programe specifice (rezidenţiat, primariat, cursuri şi stagii de specializare şi perfecţionare, mijloace de pregătire continuă s.a.).
cercetare stiinţifică fundamentală şi aplicativă;
pregătirea şi perfecţionarea postuniversitară a specialistilor în domeniul cercetării stiinţifice prin mijloace specifice (masterat, doctorat, cursuri de perfecţionare s.a.);
dezvoltarea legăturilor specifice dintre U.M.F. "Carol Davila" şi sistemul naţional de sănătate;
contribuţia la acordarea de asistenţă medicală de specialitate şi de inaltă performanţă prin membrii comunităţii sale academice, specialisti de inaltă ţinută profesională;
promovarea în cadrul comunităţii universitare a unui climat de încredere şi libertate, a căror reguli de bază sunt obiectivitatea şi respectul reciproc intre membrii Universităţii;
dezvoltarea cooperării cu alte instituţii academice şi de cercetare naţionale şi internaţionale.

Articolul 10

Pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor sale Universitatea se poate asocia cu alte instituţii de învăţământ superior şi alte organizaţii în condiţiile stabilite de Senatul Universităţii.

CAPITOLUL III

AUTONOMIA UNIVERSITARĂ

Articolul 11

U.M.F. "Carol Davila" funcţionează pe baza autonomiei universitare, inţeleasă ca modalitate de autoconducere, cu un cadru legal format din Constituţia României, Legea nr. 1/2011, Carta Universitară şi reglementările proprii adoptate în baza acestora.

Articolul 12

Autonomia universitară se manifestă în următoarele domenii:

al organizării şi funcţionării Universităţii;
financiar şi administrativ;
didactic şi stiinţific;
jurisdicţional.

Articolul 13

Autonomia universitară în domeniul organizării şi funcţionării Universităţii se manifestă prin:

dreptul de a alege structurile de conducere conform legii;
dreptul de a elabora reglementări proprii cu respectarea legislaţiei în vigoare;
dreptul de a selecta corpul profesoral, cercetătorii, personalul tehnico-administrativ şi studenţii conform legii;
dreptul de a-şi stabili şi perfecţiona propriile structuri;
dreptul de a-şi alcătui statele de funcţii în raport cu resursele umane şi financiare de care dispune şi în acord cu legislaţia în vigoare;
dreptul de a iniţia şi realiza, cu aprobarea Senatului, orice altă activitate conformă cu prevederile legale şi cu acordurile internaţionale;
dreptul de a iniţia şi dezvolta cooperări şi schimburi internaţionale.

Articolul 14

Autonomia universitară în domeniul financiar şi administrativ se manifestă, în condiţiile legii, prin:

dreptul de a utiliza conform nevoilor, priorităţilor şi deciziilor proprii, bugetul şi resursele financiare de care dispune;
dreptul de a realiza venituri prin cercetare stiinţifică şi alte prestaţii;
dreptul de a stabili taxe;
dreptul de a orienta investiţiile şi dotările;
dreptul de a efectua operaţiuni financiar bancare cu orice parteneri în funcţie de propriile necesităţi materiale;
dreptul de a prelua donaţii cu aprobarea Senatului;
dreptul de a acorda burse şi de a efectua plăţi;
dreptul de a administra spaţiul universitar şi intregul patrimoniu, conform propriilor necesităţi;
dreptul de a organiza unităţi productive şi de servicii, care aduc profituri financiare sau de altă natură în condiţiile prezentei Carte;
fondurile proprii se constituie din activităţi care nu aduc atingere prestigiului Universităţii şi cu respectarea legii şi eticii universitare;
utilizarea fondurilor proprii este decisă de Consiliul de Administraţie;
contractele încheiate cu instituţiile publice şi cu alţi operatori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii universitare se încheie cu respectarea legii, a intereselor materiale şi academice ale Universităţii.

Articolul 15

Autonomia universitară în domeniul didactic şi stiinţific se manifestă prin:

dreptul de a organiza, în condiţiile legii, propriile standarde de învăţământ şi cercetare la toate nivelurile;
dreptul de a organiza activităţi de formare continuă şi de perfecţionare;
dreptul de a stabili planurile de învăţământ în acord cu experienţe de referinţă şi reglementările şi directivele Uniunii Europene;
dreptul de a stabili standarde de evaluare a nivelului de predare a disciplinelor în conformitate cu experienţele stiinţifice de performanţă;
dreptul de a participa la programele internaţionale cu caracter didactic şi stiinţific organizate de Uniunea Europeană sau de alte structuri;
dreptul de a iniţia şi desfăsura programe de cercetare stiinţifică;
dreptul de a participa la competiţiile pentru obţinerea granturilor de cercetare;
dreptul de a atrage fonduri private pentru activitatea de cercetare stiinţifică şi de învăţământ;
dreptul de a utiliza potrivit necesităţilor resursele financiare rezultate din activitatea de cercetare pe bază de contract;
dreptul de a realiza publicaţii didactice şi stiinţifice şi de a avea edituri proprii;
dreptul de a organiza în interiorul său structuri specifice de cercetare;
dreptul de a participa la activităţile organizaţiilor stiinţifice naţionale şi internaţionale;
dreptul de a evalua pe baza propriilor criterii activitatea de cercetare stiinţifică.

Articolul 16

Autonomia universitără în domeniul jurisdicţional se manifestă prin dreptul de a decide prin structurile de conducere asupra modului de aplicare a Cartei Universitare, precum şi în legatură cu toate problemele care ţin de competenţa sa, conform legii.

CAPITOLUL IV

DREPTURILE ŞI INDATORIRILE
MEMBRILOR COMUNITĂŢII UNIVERSITARE

Articolul 17

Din punct de vedere administrativ, membrii comunităţii universitare au următoarele drepturi şi indatoriri:

de a participa la conducerea structurilor Universităţii;
de a alege şi de a fi aleşi în funcţiile de conducere fără nici un fel de discriminare, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede criterii speciale de eligibilitate;
de a contesta orice decizie pe cale ierarhică, precum şi la instanţele judecătoresti;
de a îndeplini integral şi la nivel optim obligaţiile profesionale rezultate din statele de funcţii şi din fisa postului;
de a respecta Carta Universităţii şi regulamentele proprii stabilite în conformitate cu aceasta.

Articolul 18

Din punct de vedere profesional, membrii comunităţii universitare au următoarele drepturi:

de a se dezvolta şi perfecţiona profesional;
de a-şi alege liber temele de cercetare stiinţifică în domeniul de competenţă, în conformitate cu libertatea academică, cu respectarea normelor etice, deontologice şi legale;
de a publica, de a comunica şi de a discuta rezultatele cercetării în cadrul Universităţii şi în afara ei;
de a promova ierarhic, în acord cu prevederile legale şi standardele stabilite de Senatul universitar;
de a li se garanta drepturile de proprietate intelectuală şi industrială în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile Codului de Etică şi Deontologie Universitară.

Articolul 19

Personalul didactic şi de cercetare are dreptul să utilizeze baza materială şi resursele Universităţii în scopul realizarii obligaţiilor profesionale.

Articolul 20

Personalul didactic are dreptul să propună idei pentru modernizarea procesului de învăţământ. Studenţii sunt consideraţi parteneri activi în acest proces.

Articolul 21

Membrii comunităţii universitare au dreptul să işi exprime orice opinie în domeniul lor de competenţă, în acord cu propria constiinţă şi prevederile Codului de Etică şi Deontologie Universitară. Ingrădirea dreptului de exprimare a unui membru al comunităţii universitare contravine prevederilor Cartei Universitare.

Articolul 22

Membrii comunităţii universitare au obligaţia de a respecta standardele eticii Universităţii stabilite de Senat.

Articolul 23

Membrii comunităţii universitare şi membrii familiilor acestora beneficiază de asistenţă medicală şi farmaceutică calificată şi de inaltă performanţă, acordată gratuit şi colegial de specialistii Universităţii.

Articolul 24

Membrii comunităţii universitare au dreptul să beneficieze, în condiţiile legii, de sporuri salariale şi alte avantaje materiale pentru activităţi suplimentare.

Articolul 25

Membrii comunităţii universitare au dreptul să infiinţeze asociaţii sau fundaţii, profesionale sau culturale, naţionale sau internaţionale, sau să facă parte din asemenea organizaţii, în condiţiile legii.

Articolul 26

Membrii comunităţii universitare se pot asocia în sindicate sau organizaţii studenţesti, în scopul apărării drepturilor prevăzute de lege, fără ca această activitate să facă obiectul vreunei discriminări sau represiuni. Dreptul lor de petiţionare nu este ingrădit.

Colaborarea intre conducerea universităţii şi organizaţiile legal constituite se face pe bază de protocoale încheiate intre părţi.

Conducerea Universităţii poate realiza impreună cu organizaţii studenţesti legal constituite programe de dezvoltare profesională şi orientare în carieră a studenţilor.

Articolul 27

În U.M.F. "Carol Davila" este interzisă orice discriminare pe criterii de apartenenţă politică, varstă, convingeri religioase, rasă, etnie, sex, orientare sexuală sau altele.

Articolul 28

Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăsurării activităţii didactice de nici o autoritate universitară sau publică, cu excepţia situaţiilor de urgenţă. Nu se consideră perturbare procesul de evaluare didactică.

Articolul 29

Inregistrarea audio si/sau video a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce.

Articolul 30

Multiplicarea sub orice formă a inregistrărilor activităţii didactice de către studenţi sau de către alte persoane este permisă numai cu acordul scris al cadrului didactic respectiv.

Articolul 31

În spaţiul universitar se asigură protecţia impotriva persoanei sau grupului de persoane care aduce atingere demnităţii umane şi profesionale a membrului comunităţii universitare sau care impiedică exercitarea drepturilor şi obligatiilor sale. Protecţia este asigurăta la solicitarea Decanului sau Rectorului.

Articolul 32

Cadrele didactice ale Universităţii beneficiază de dreptul de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc funcţii de demnitate publică sau de alta natură, conform art. 304 din Legea nr. 1/2011.

Articolul 33

Schimbarea locului de muncă în cadrul universităţii pentru cadre didactice şi de cercetare din universitate este posibilă prin trecerea pe un post vacant la noul loc de muncă în cadrul aceleiaşi specializari, cu păstrarea gradului profesional şi cu acordul părţilor, cu respectarea prevederilor legale.

Articolul 34

Personalul didactic titular care, din proprie iniţiativă, solicită să se specializeze sau să participe la cercetare stiinţifică în ţară sau în străinătate, are dreptul, cu acordul conducerii Universităţii, la concedii fără plată totalizand maximum 3 ani intr-un interval de 7 ani, dacă se face dovada activităţii respective.

Articolul 35

Personalul didactic titular poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea conducerii Universităţii. Profesorii şi conferenţiarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare şi au funcţionat în aceeaşi universitate pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului sabatic, acestia beneficiază de pană la un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, şi işi păstrează calitatea de titular, dar sunt scutiţi de efectuarea activităţilor din fisa postului.

Articolul 36

Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanţele anului universitar următor.

Articolul 37

Personalul didactic şi de cercetare are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea postului, pentru cresterea şi ingrijirea copilului în varstă de pană la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau susţinători legali.

Articolul 38

Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul de cercetare, trimis de Universitate la activităţi de perfecţionare sau la manifestări stiintifice, beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul aflat în deplasare, precum şi de plata taxei de participare, în limita fondurilor bugetare alocate acestor activităţi şi din alte surse, inclusiv din contracte de cercetare stiinţifică sau sponsorizări.

Articolul 39

Universitatea, cu avizul Decanului şi cu aprobarea Consiliului de Administraţie, poate acoperi, integral sau partial, cheltuielile de deplasare şi de participare ale membrilor comunităţii universitare la manifestări stiinţifice organizate în ţară şi în străinătate, în limita sumelor disponibile.

Articolul 40

La încheierea unei deplasari în străinătate în scop profesional, în interval de 3 luni, cadrele didactice vor inainta propuneri de valorificare a rezultatelor acţiunii pentru care au primit aprobarea de deplasare.

Articolul 41

Copiii personalului didactic sunt scutiţi de plata taxelor de inscriere la concursurile de admitere.

Articolul 42

Conducatorii de doctorat care se pensionează au dreptul să finalizeze doctoratele în derulare pană la varsta de 70 de ani;

Articolul 43

Cadrele didactice şi de cercetare, conducători de doctorat, dupa implinirea varstei de 65 de ani, pot conduce noi studenţi doctoranzi numai în regim de cotutelă cu un cadru didactic sau de cercetare care nu implineste varsta de pensionare pe toata durata desfăsurării doctoratului respectiv, fără limită de varstă.

Articolul 44

Conducătorii de doctorat din Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” pot conduce doctorate în cotutelă cu conducători de doctorat din alte Instituţii Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat sau din aceeaşi Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat dar cu specializari diferite.

Articolul 45

Conducerea de doctorat după pensionare se plăteste în regim de plata cu ora.

Articolul 46

Cadrele didactice şi de cercetare pot continua activitatea după pensionare în baza unui contract pe perioadă determinată de 1 an, cu aprobarea Senatului, cu posibilitatea de prelungire anuală, fără limită de varstă. Criteriile care stau la baza aprobării prelungirii activităţii după varsta de pensionare se stabilesc de către Senatul Universităţii.

Articolul 47

Cadrele didactice şi de cercetare pensionate işi păstrează titlul didactic şi de cercetare dobandit inaintea pensionării.

Articolul 48

Cadrele didactice care au atins varsta de pensionare pot primi, prin decizia Senatului, titlul onorific de profesor emerit pentru excelenţă profesională. Criteriile care stau la baza acordării titlului de profesor emerit se stabilesc de Senatul Universităţii.

Articolul 49

Studenţii U.M.F. "Carol Davila" pot urma pe o perioadă limitată de timp, cursuri ale altor facultăţi similare din ţară sau din străinătate cu care Universitatea are semnate convenţii de colaborare. Echivalarea acestor studii se face pe bază de recunoastere sau de acorduri şi convenţii încheiate de Universitate, în condiţiile legii.

Articolul 50

În perioada studiilor, reglementată de legislaţia în vigoare, studenţii au următoarele drepturi:

să beneficieze în mod egal şi neingrădit de condiţiile şi baza materială oferite de instituţie;
să utilizeze sălile de curs şi seminar, laboratoarele, sălile de lectură, biblioteca, bazele sportive, cluburile şi orice alte mijloace puse la dispoziţie de instituţie pentru o temeinică pregătire profesională, pentru activitatea stiinţifică, culturală şi sportivă;
să primească burse şi alte forme de sprijin material, potrivit legii;
să participe la activitatea stiinţifică;
să beneficieze de mobilităţi interne şi internaţionale;
să facă parte din organizaţiile studenţesti;
să aleagă şi să fie aleşi reprezentanţi ai studenţilor în structurile de conducere ale facultăţii şi Universităţii;
să petiţioneze în problemele vieţii studenţesti;
să controleze, prin reprezentanţii lor, căminele şi cantinele studenţesti;
să ceară şi să primească răspuns la orice solicitări legate de aspecte ale vieţii universitare;
să iniţieze şi să propună măsuri pentru imbunătăţirea diverselor aspecte de interes ale vieţii universitare;
să beneficieze de o evaluare corectă şi echitabilă;
să exprime păreri asupra calităţii procesului de învăţământ şi a corpului didactic la nevoie.

Articolul 51

Studenţii au următoarele indatoriri:

să participe la activitatea didactică, conform Legii;
să îndeplinească cerinţele planurilor de învăţământ şi ale programelor de studii universitare;
să respecte disciplina universitară, să aibă un comportament civilizat în relaţiile cu colegii, cu personalul didactic şi cel tehnico-administrativ;
să folosească cu grijă bunurile materiale puse la dispoziţie în laboratoare, biblioteci, cămine, cantine ori pe cele încredinţate lor de persoane autorizate şi să păstreze curăţenia în spaţiul universitar;
In U.M.F. “Carol Davila” termenul limită de obţinere a celor 60 de credite universitare transferabile este reprezentat de prima lună a anului universitar urmator.

Articolul 52

Orice membru al comunităţii universitare care se consideră victima unui prejudiciu, poate adresa contestaţii sau poate solicita audienţă la esalonul superior celui considerat ca l-a nedreptăţit.

Rezultatele unui examen pot fi contestate de cel care se consideră nedreptăţit. Contestaţia este analizată şi rezolvată conform regulamentului de organizare a examenului respectiv.

CAPITOLUL V

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ

A UNIVERSITĂŢII

Articolul 53

Organizarea structurală a universităţii este următoarea:

Universitatea este constituită din facultăţi;
Facultăţile sunt constituite din departamente;
Departamentele sunt constituite din clinici si/sau discipline.

Articolul 54

Organizarea funcţională a studiilor de licenţă şi de master este următoarea:

La nivel de universitate Senatul Universitar şi Consiliul de Administraţie;
La nivel de facultate Consiliul Facultăţii;
La nivel de departament Consiliul de Departament.

Articolul 55

Organizarea functională a studiilor universitare de doctorat este următoarea:

La nivel de universitate Consiliul de Studii Universitare de Doctorat subordonat Senatului Universităţii;
La nivelul facultăţii Consiliul Şcolii Doctorale subordonat Consiliului de Studii Universitare de Doctorat.

Articolul 56

Organizarea funcţională a studiilor postuniversitare şi de pregătire în rezidenţiat care are în structura sa Centrul de Formare Pedagogică Medicală, este următoarea:

La nivel de universitate Departamentul de Studii Postuniversitare şi Pregătire în Rezidenţiat subordonat Consiliului de Administraţie şi Senatului;
La nivel de facultate Scoala de Studii Postuniversitare şi Pregătire în Rezidenţiat subordonată Consiliului Facultăţii;
Structurile şi funcţiile de conducere ale Departamentului de Studii Postuniversitare şi Pregătire în Rezidenţiat şi ale Şcolilor de Studii Postuniversitare şi Pregătire în Rezidenţiat sunt stabilite de Senatul Universităţii la propunerea Consiliului de Administraţie.

CAPITOLUL VI

structurile de conducere ALE UNIVERSITĂŢII

PRINCIPII GENERALE

Articolul 57

U.M.F. "Carol Davila" este constituită din Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară, Facultatea de Farmacie şi Facultatea de Moase şi Asistenţi Medicali. în structura Universităţii funcţionează Departamentul de Studii Postuniversitare şi Pregătire în Rezidenţiat.

Articolul 58

Rectorul reprezintă legal Universitatea în relaţiile cu terţii şi realizează conducerea executivă a Universităţii.

Articolul 59

Preşedintele Senatului reprezinta Senatul în raporturile cu Rectorul sau cu terţii.

Articolul 60

Senatul Universităţii reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai inalt for de decizie şi deliberare la nivelul Universităţii, căruia ii revine responsabilitatea pentru strategia generală de dezvoltare a Universităţii.

Articolul 61

Consiliul de Administraţie asigură conducerea operativă a Universităţii şi aplică deciziile strategice ale Senatului Universităţii.

Articolul 62

Soluţionarea reclamaţiilor şi sesizărilor referitoare la abaterile de la etica universitară este realizată de Comisia de Etică şi Deontologie Profesională.

Articolul 63

In subordinea directă a Rectorului funcţionează Compartimentul de Audit şi Asigurare a Calităţii care, din dispoziţia Rectorului, supraveghează modul de aplicare a hotărarilor Senatului sau Consiliului de Administraţie şi a deciziilor şi instrucţiunilor Rectorului şi propune metodologii pentru imbunătăţirea aplicării acestora. Compartimentul de Audit şi Asigurare a Calităţii nu răspunde decat la dispoziţiile Rectorului, căruia ii transmite informaţiile solicitate, neavand drept de decizie în problemele supravegheate.

Articolul 64

Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, condusă de Rector sau de o persoană desemnată de Rector, elaborează şi coordonează, conform legii, politica de asigurare a calităţii în Universitate.

Articolul 65

(1) în subordinea Senatului funcţionează urmatoarele comisii:

Comisia pentru Studii de Licenţă şi de Master;
Comisia pentru Studii de Doctorat;
Comisia pentru Studii Postuniversitare şi Formare în Rezidenţiat;
Comisia pentru Cercetare Stiinţifică;
Comisia pentru Probleme Studenţesti;
Comisia pentru Buget Finanţe;
Comisia pentru Cooperare Internaţională şi Europeană;
Comisia Centrală a Senatului.

(2) Fiecare comisie este condusă de un preşedinte.

(3) Atribuţiile şi modul de funcţionare a comisiilor sunt stabilite de Senat.

(4) Comisia Centrală a Senatului este constituită din preşedinţii celorlalte comisii şi este condusă de Preşedintele Senatului.

SENATUL

Articolul 66

Senatul reprezintă autoritatea de conducere cea mai inaltă a Universităţii. Senatul adoptă Carta Universitară, toate măsurile necesare implementării autonomiei Universităţii, precum şi strategia generală de dezvoltare a Universităţii. Senatul controlează activitatea administrativă la toate nivelurile prin comisiile sale. Rectorul asigură buna funcţionare a comisiilor Senatului din punct de vedere logistic şi administrativ.

Articolul 67

Componenţa Senatului Universităţii are următoarele caracteristici:

a. Senatul este alcătuit din reprezentanţii facultăţilor care compun Universitatea aleşi în număr corespunzator normei de reprezentare a facultăţilor în Senatul Universităţii;

b. Reprezentanţii facultăţilor în Senatul Universităţii sunt în proporţie de 75% cadre didactice şi 25% studenţi.

Articolul 68

Senatul se întruneşte în şedinţe ordinare, periodic, nu mai rar de o dată la două luni, şi în şedinţe extraordinare, ori de cate ori este nevoie. Senatul poate fi convocat de Rector, de Preşedintele Senatului sau de către cel puţin o treime dintre membrii Senatului.

Senatul se convoacă cu cel puţin 7 zile inainte de data desfăsurării şedinţei ordinare şi cu cel puţin 1 zi inaintea şedinţei extraordinare. Convocarea va fi insoţită de comunicarea ordinii de zi şi de un material informativ al problemelor ce urmează a fi dezbătute. în cazul în care acest material lipseste, cel care a convocat Senatul va informa Senatul în această privinţă.

Rectorul sau un Prorector desemnat de acesta participă obligatoriu la şedinţele Senatului.

Ordinea de zi este stabilită de Preşedintele Senatului. Propunerile Rectorului fac obligatoriu parte din ordinea de zi. Pe ordinea de zi pot fi incluse şi propuneri individuale cu aprobarea Senatului.

Articolul 69

Şedinţele Senatului sunt conduse de Preşedintele Senatului, iar în lipsa acestuia, de un membru al Comisiei Centrale a Senatului, desemnat de Preşedintele Senatului. în cazul în care o asemenea desemnare nu a avut loc, Comisia Centrală a Senatului hotărăste care dintre membrii săi va conduce sedinţa.

Articolul 70

Senatul este legal întrunit în prezenţa a cel puţin 2/3 din totalul membrilor săi. La şedinţele Senatului pot participa, fără drept de vot, invitaţi ai Preşedintelui Senatului sau ai Rectorului, cu acordul Senatului.

Articolul 71

Dezbaterea fiecarei probleme de pe ordinea de zi se încheie, de regulă, prin adoptarea unei hotărari sau unei rezoluţii.

Articolul 72

Hotărarile Senatului se iau prin vot nominal deschis. Excepţie fac alegerea structurilor de conducere, toate hotărarile legate de persoane şi alte situaţii decise de Senat, cand votul este secret.

In nici o situaţie, votul nu poate fi exprimat prin procură sau delegare.

Articolul 73

Senatul ia hotarari cu votul favorabil al majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiilor în care legea sau Carta prevăd altfel.

Articolul 74

Hotărarile Senatului se consemnează în procesul verbal al şedinţei, semnat de Preşedintele de sedinţă şi de Rector sau de reprezentantul său şi au caracter executoriu.

Pentru procesele verbale se va ţine un registru snuruit, cu file numerotate şi stampilate. Accesul membrilor comunităţii universitare la aceste documente este garantat.

Articolul 75

Secretarul Sef al Universităţii asigură, prin structurile administrative, difuzarea hotărarilor Senatului la nivelul structurilor Universităţii. Acolo unde este posibil, aceasta se poate face şi prin posta electronică. Toate hotărarile Senatului se publică pe site-ul de internet al Universităţii. Accesul la site-ul de Internet al membrilor comunităţii academice este garantat.

Articolul 76

Membrii Senatului care lipsesc nemotivat la 4 şedinţe ordinare de Senat în timpul unui an universitar işi pierd calitatea de membru.

Dacă un membru al Senatului dobandeste o noua calitate, care atrage după sine neparticiparea sa la lucrarile Senatului, este în imposibilitatea de a-şi exercita mandatul, işi pierde calitatea de membru, sau este pensionat, se va proceda la inlocuirea acestuia, în acelaşi semestru, conform prevederilor metodologiei de alegeri.

Articolul 77

Atribuţiile Senatului Universitar sunt, în principal, următoarele:

garantează libertatea academică şi autonomia universitară;
elaborează şi adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, Carta Universitară;
aprobă planul strategic de dezvoltare instituţională şi planurile operaţionale, la propunerea Rectorului;
aprobă, la propunerea Rectorului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, structura, organizarea şi funcţionarea Universităţii;
aprobă proiectul de buget şi execuţia bugetară;
elaborează şi aprobă Codul de Asigurare a Calităţii şi Codul de Etică şi Deontologie Profesională;
adoptă Codul Universitar al Drepturilor şi Obligaţiilor Studentului, cu respectarea prevederilor Codului Drepturilor şi Obligaţiilor Studentului;
aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi funcţionarea Universităţii;
încheie contractul de management cu Rectorul;
controlează activitatea Rectorului şi a Consiliului de Administraţie prin comisii de specialitate;
validează concursurile publice pentru funcţiile de Decan;
stabileste criteriile specifice de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare. Pentru ocuparea posturilor didactice vor fi prevăzute obligatoriu criterii de performanţă în specializarea medicală şi didactică;
aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi evaluează periodic resursa umană;
aprobă, la propunerea Rectorului, sancţionarea personalului cu performanţe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii şi a legislaţiei în vigoare;
confirmă alegerea noilor structuri de conducere;
propune spre aprobare Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului înfiinţarea de facultăţi;
hotăraste, pe baza propunerilor consiliilor facultăţilor sau a Rectorului, în funcţie de subordonare, înfiinţarea sau desfiinţarea unor departamente ale Universităţii sau ale facultăţilor, unităţi de cercetare stiinţifică şi de microproducţie sau altor structuri;
confirmă directorii departamentelor facultăţilor sau, după caz, ale Universităţii;
stabileste, pe baza propunerilor avizate de consiliile facultăţilor, condiţiile de desfăsurare a concursurilor de admitere, precum şi cifra de scolarizare pentru viitorul an universitar, cifra ce urmează a fi inaintată, spre aprobare, Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului;
aprobă planurile de învăţământ elaborate de către consiliile facultăţilor;
aprobă, pe baza propunerilor consiliilor facultăţilor, metodologia de desfăsurare a examenului de licenţă;
aprobă criteriile specifice de acordare a burselor pentru studenţi, în condiţiile legii;
aprobă modificarea statelor de funcţii, la propunerea departamentelor, cu avizul facultăţilor sau al Consiliului Şcolii Doctorale, după caz;
validează concursurile pentru ocuparea posturilor didactice aprobate de consiliile facultăţilor;
aprobă posturile didactice şi de cercetare scoase la concurs la propunerea structurilor de conducere din subordine, precum şi componenţa comisiilor de concurs;
aprobă propunerile Comisiei Centrale privind acordarea titlului de Doctor Honoris Causa;
stabileste criteriile de aprobare a menţinerii în activitate a profesorilor şi conferenţiarilor peste varsta de pensionare prin contract pe perioadă determinată;
aprobă propunerile consiliilor facultăţilor de acordare a titlurilor de profesor emerit şi profesor asociat invitat;
aprobă anual, la propunerea şi cu acordul consiliilor facultăţilor, continuarea activităţii cadrelor didactice şi de cercetare, peste varsta de pensionare;
stabileste însemne şi simboluri proprii ale Universităţii;
aprobă desfăsurarea de către personalul titular de activităţi de predare şi cercetare în alte instituţii de învăţământ superior sau de cercetare;
analizează periodic activitatea didactică, de cercetare şi asistenţă medicală din facultăţi şi departamente şi stabileste prioritaţi în aceste domenii;
propune sefii de secţie clinică;
acordă, în condiţiile legii, titlul stiinţific de doctor la propunerea Consiliului de Studii Doctorale;
hotărăste în probleme de disciplină şi aprobă sancţionarea conform legii;
hotărăste înfiinţarea unor comisii, consilii sau alte structuri, cu activitate permanentă sau temporară, cărora le stabileste componenţa, modul de funcţionare şi atribuţiile, în funcţie de necesităţi;

ll. hotărăste participarea în consorţii, fuzionarea prin comasare sau absorbţie;

mm. hotărăste înfiinţarea de unităţi de cercetare – dezvoltare precum şi structura şi modul de funcţionare a acestora;

nn. hotărăste înfiinţarea de structuri consultative formate din reprezentanţi ai mediului

economic şi personalităţi din mediul academic cultural şi profesional extern;

oo. alte atribuţii date de lege.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Articolul 78

Consiliul de Administraţie este constituit din Rector, Prorectori, Decanii Facultăţilor componente ale Universităţii, Directorul General Administrativ şi un reprezentant al studenţilor. Directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat are statut de invitat permanent la şedinţele Consiliului de Administraţie.

Şedinţele Consiliului de Administraţie sunt conduse de Rector în calitate de Preşedinte al Consiliului de Administraţie.

Articolul 79

Consiliul de Administraţie poate lua hotărari în prezenţa a cel putin 2/3 dintre membrii săi.

Hotărarile Consiliului de Administraţie se adoptă cu votul majorităţii simple a celor prezenţi, cu obligaţia ca membrul Consiliului de Administraţie responsabil cu domeniul în care se adoptă hotărarea să fi fost prezent sau reprezentat.

Articolul 80

Consiliul de Administraţie se întruneşte cel puţin o dată pe lună, sau de cate ori este nevoie, la convocarea Rectorului sau a 1/3 dintre membrii săi.

La şedinţele Consiliului de Administraţie pot participa fără drept de vot, invitaţi ai Rectorului.

Articolul 81

Atribuţiile Consiliului de Administraţie sunt următoarele:

propune Senatului spre aprobare bugetul anual de venituri şi cheltuieli;
stabileste în termeni operaţionali bugetul instituţional;
aprobă execuţia bugetară şi bilanţul anual;
aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice şi de cercetare;
avizează propunerile de programe noi de studii şi formulează propuneri către Senatul Universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai încadrează în misiunea Universităţii sau care sunt ineficiente academic şi financiar;
aprobă operaţiunile financiare care depăsesc plafoanele stabilite de Senatul Universitar şi informează în acest sens Senatul;
propune Senatului Universitar strategii ale Universităţii pe termen lung şi mediu şi politici pe domenii de interes ale Universităţii;
asigură aducerea la îndeplinire a hotărarilor Senatului;
propune Senatului, spre aprobare, înfiinţarea sau desfiinţarea de facultăţi, secţii, departamente ale Universităţii şi inaintează Senatului propunerile consiliilor facultăţilor privind înfiinţarea sau desfiinţarea de departamente ale facultăţilor, sau unităţi de cercetare;
inaintează Senatului, spre aprobare, propunerile Consiliilor Facultăţilor privind condiţiile de desfăsurare a examenului de admitere, planul de învăţământ, cifra de scolarizare pentru viitorul an universitar şi metodologia examenului de licenţă, precum şi orice alte propuneri ale acestora, care sunt de competenţa Senatului;
inaintează Senatului spre aprobare statele de funcţii ale Universităţii;
verifică organizarea comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor didactice;
aprobă deplasarea în ţară şi străinătate a membrilor comunităţii universitare în timpul desfăsurării procesului de învăţământ, precum şi ale personalului auxiliar şi administrativ, dispunând măsurile necesare pentru derularea în bune condiţii a procesului didactic sau administrativ;
propune Senatului, spre aprobare, planul anual de cercetare stiinţifică;
propune Senatului, spre aprobare, criteriile specifice de acordare a burselor pentru studenţi, precum şi cuantumul acestora;
aprobă transferul studenţilor, în cadrul Universităţii, de la o facultate la alta, ori de la alte Universităţi;
aprobă premieri ale salariaţilor Universităţii;
propune Senatului sancţionarea unor membri ai comunităţii universitare;
aprobă sancţionarea unor membri ai personalului auxiliar şi administrativ;
aprobă taxe pentru: depăsirea duratei de scolarizare prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăsesc prevederile planului de învăţământ; de asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activităţi neincluse în planul de învăţământ, conform metodologiei aprobate de Senatul Universitar;
aprobă taxe pentru alte activităţi de învăţământ, consultanţă sau de alta natură;
alte atribuţii date de lege.

CONSILIUL PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT

Articolul 82

Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat reprezintă autoritatea de conducere şi reglementare a activităţilor de doctorat.

Articolul 83

Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat este alcătuit conform prevederilor Codului Studiilor Universitare de Doctorat

Articolul 84

Directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat este numit conform prevederilor Codului Studiilor Universitare de Doctorat.

Articolul 85

Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat se întruneşte în şedinţe periodice la convocarea Directorului Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat sau la 1/3 din membrii săi.

Articolul 86

Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat adoptă hotărari în domeniul său de activitate în acord cu legea şi Codul Studiilor Universitare de Doctorat.

Articolul 87

Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat adoptă hotărari cu majoritatea simplă a celor prezenţi şi cu condiţia ca să intrunească cel puţin 2/3 dintre membrii săi.

Articolul 88

Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat poate propune Senatului Universităţii proiecte de hotărari ale Senatului.

Articolul 89

Hotararile Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat nu pot contrazice hotărarile Senatului Universităţii.

CONSILIUL FACULTĂŢII

Articolul 90

Componenţa Consiliului Facultăţii are următoarele caracteristici:

Consiliul Facultăţii este format din 75 % cadre didactice şi de cercetare şi 25 % studenţi;
Cadrele didactice şi de cercetare membre ale consiliului facultăţii sunt reprezentanţi ai departamentelor aleşi conform normei de reprezentare;
Studenţii membri ai consiliului facultăţii sunt reprezentanţii studenţilor facultăţii respective aleşi de studenţi după o metodologie de alegeri proprie studenţilor.

Articolul 91

Consiliul Facultăţii se întruneşte în şedinţe ordinare, periodic, dar nu mai rar de o dată la 2 luni şi în şedinţe extraordinare, ori de cate ori este nevoie, din iniţiativa Decanului sau a cel puţin 1/4 din membrii săi.

Consiliul Facultăţii se convoacă cu cel puţin 5 zile inaintea desfasurarii şedinţei ordinare şi cu cel puţin 1 zi inaintea şedinţei extraordinare. Convocarea va fi insoţită de comunicarea ordinii de zi şi de un material informativ al problemelor ce urmează a fi dezbătute.

In cazul în care acest material lipseste, Decanul sau locţiitorul acestuia va informa Consiliul în această privinţă.

Articolul 92

Ordinea de zi este stabilită de Decan şi cuprinde informarea prezentată de Decan Consiliului privind activitatea desfăsurată intre două şedinţe de Consiliu, propuneri ale Decanului, propuneri formulate în scris de cel puţin 10 membri ai Consiliului.

Articolul 93

Şedinţele Consiliului Facultaţii sunt conduse de Decan, iar în lipsa acestuia de un Prodecan, desemnat de Decan. în cazul în care o asemenea desemnare nu a avut loc, Prodecanii hotărăsc care dintre ei va conduce sedinţa.

Articolul 94

Consiliul este legal intrunit în prezenţa a cel puţin 2/3 din totalul membrilor săi. La şedinţele Consiliului pot participa inivitaţi ai Decanului, fără drept de vot.

Articolul 95

La începutul şedinţei, Decanul sau inlocuitorul acestuia informează Consiliul Facultăţii asupra activităţii desfăsurate de la ultima sedinţă a Consiliului Facultăţii, respectiv propune şi supune spre aprobare proiectul ordinii de zi.

Pe ordinea de zi pot fi incluse şi propuneri individuale, formulate la începutul şedinţei.

Articolul 96

Dezbaterea fiecărei probleme de pe ordinea de zi se încheie, de regulă, prin adoptarea unei hotărari sau printr-o propunere care va fi inaintată Consiliului de Administraţie.

Articolul 97

Hotărarile Consilului Facultăţii se consemnează în procesul verbal al şedinţei, semnat de Decan şi Secretarul Sef al Facultăţii şi au caracter executoriu. Pentru procesele verbale se va ţine un registru snuruit, cu filele numerotate şi stampilate.

Articolul 98

Hotărarile Consiliului Facultăţii se iau prin vot nominal deschis.

Excepţie fac alegerea structurilor de conducere, toate hotărarile legate de persoane şi alte situaţii decise de Consiliu, cand votul este direct, secret şi personal.

Articolul 99

Consiliul Facultăţii ia hotărari cu votul favorabil a jumatate plus unu din membrii prezenţi, cu excepţia cazurilor în care legea sau Carta prevăd altfel.

Articolul 100

Membrii Consiliului Facultăţii care lipsesc nemotivat la 4 şedinţe ordinare de consiliu în timpul unui an universitar işi pierd calitatea de membru.

Dacă un membru al Consiliului Facultăţii dobandeste o nouă calitate care atrage după sine neparticiparea sa la lucrările Consiliului, este în imposibilitatea de a-şi exercita mandatul, işi pierde calitatea de membru sau este pensionat, se va proceda la inlocuirea acestuia, conform prevederilor metodologiei de alegeri.

Articolul 101

Consiliul Facultăţii are, în principal, următoarele atribuţii:

analizează procesul de învăţământ, cercetare stiinţifică şi asistenţă medicală din departamente;
stabileste criteriile şi standardele pentru evaluarea periodică a corpului didactic şi a personalului de cercetare;
defineste şi redefineste obiectivele formative ale facultăţii;
propune Senatului înfiinţarea sau desfiinţarea unor clinici, discipline, departamente ale facultăţilor, unităţi de cercetare stiinţifică şi microproducţie sau alte structuri;
avizează propunerile Decanului privind condiţiile de desfăsurare a concursurilor de admitere şi cifra de scolarizare pentru urmatorul an universitar şi le inaintează Senatului;
avizează planul de învăţământ al facultăţii şi il inaintează Senatului, spre aprobare;
analizează dotarea departamentelor pentru activitatea didactică şi de cercetare;
avizează propunerile Decanului privind metodologia de desfăsurare a examenului de licenţă şi le inaintează Senatului, spre aprobare;
propune Senatului, spre avizare, modificarile statelor de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare;
avizează, potrivit legii, la propunerea Decanului, comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice;
avizează raportul comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor didactice;
propune Senatului acordarea titlurilor de profesor emerit şi profesor asociat-invitat;
stabileste însemne şi simboluri proprii ale facultăţii;
avizează şi inaintează Consiliului de Administraţie propuneri privind folosirea patrimoniului facultăţii;
hotărăste înfiinţarea unor comisii cu activitate temporară sau permanentă cărora le stabileste structura, obiectivele, modul de funcţionare, în funcţie de necesităţi;
avizează, în condiţiile legii, propunerile Decanului privind sancţionarea membrilor comunităţii universitare, a personalului auxiliar şi administrativ din facultate, în vederea aprobării lor de către Senat;
controlează activitatea Decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultăţii, asigurarea calităţii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultăţii;
alte atribuţii prevăzute de Lege sau de Cartă.

CONSILIUL ŞCOLII DOCTORALE

Articolul 102

Consiliul Şcolii Doctorale reprezintă autoritatea de conducere şi reglementare a activităţii de doctorat la nivelul Şcolii Doctorale.

Articolul 103

Consiliul Şcolii Doctorale este alcătuit conform prevederilor Codului Studiilor Universitare de Doctorat.

Articolul 104

Directorul Şcolii Doctorale este numit conform prevederilor Codului Studiilor Universitare de Doctorat.

Articolul 105

Consiliul Şcolii Doctorale se întruneste în şedinţe periodice la convocarea Directorului Şcolii Doctorale sau a 1/3 din membrii săi.

Articolul 106

Consiliul Şcolii Doctorale adoptă hotărari în domeniul său de activitate în acord cu legea şi Codul Studiilor Universitare de Doctorat.

Articolul 107

Consiliul Şcolii Doctorale adoptă hotărari cu majoritatea simplă a celor prezenţi şi cu condiţia ca să intrunească cel putin 2/3 dintre membrii săi.

Articolul 108

Hotărarile Consiliului Şcolii Doctorale nu pot contrazice hotărarile Consiliului de Studii Universitare de Doctorat sau hotărarile Consiliului Facultăţii.

CONSILIUL DEPARTAMENTULUI

Articolul 109

Consiliul Departamentului reprezintă autoritatea de conducere şi reglementare a activităţilor Departamentului.

Articolul 110

Consiliul Departamentului este alcătuit din reprezentanţii clinicilor şi disciplinelor componente ale Departamentului aleşi conform normei de reprezentare.

Articolul 111

Clinica este constituită din totalitatea personalului care predă aceeaşi materie de învăţământ clinic şi lucrează în acelaşi loc (sediul clinicii).

Disciplina este constituită din totalitatea personalului care predă aceeaşi materie de învăţământ non clinic şi lucrează în acelaşi loc (sediul disciplinei).

Clinicile şi disciplinele au state de funcţii proprii.

Articolul 112

Cadrul didactic cu cel mai inalt grad didactic este considerat sef de clinică sau, după caz, de disciplină.

In cazul în care intr-o clinică sau o disciplină există mai multe cadre didactice cu cel mai inalt grad, seful de clinică sau de disciplină se desemnează prin alegeri.

Articolul 113

Directorul de Departament este ales prin votul universal direct şi secret al tuturor membrilor departamentului.

Articolul 114

Consiliul Departamentului se întruneşte în şedinţe periodice la convocarea Directorului de Departament sau a 1/3 din membrii săi.

Şedinţele Consiliului Departamentului sunt conduse de Directorul de Departament.

Articolul 115

Consiliul Departamentului adoptă hotărari în domeniul său de activitate în acord cu legea şi Carta Universitară.

Articolul 116

Consiliul Departamentului adoptă hotărari cu majoritatea simplă a celor prezenţi şi cu condiţia ca să intrunească cel puţin 2/3 dintre membrii săi.

Articolul 117

Consiliul Departamentului poate propune Consiliului Facultăţii proiecte de hotărari ale Consiliului Facultăţii.

Articolul 118

Hotărarile Consiliului Departamentului nu pot contrazice hotărarile Consiliului Facultăţii.

CAPITOLUL VII

COMISIILE UNIVERSITĂŢII

Comisiile de specialitate ale Senatului

Articolul 119

Senatul işi constituie următoarele comisii de specialitate:

Comisia pentru Studii Universitare de Licenţa şi Master;
Comisia pentru Studii Universitare de Doctorat;
Comisia pentru Studii Postuniversitare şi Formare în Rezidenţiat;
Comisia pentru Cercetare Stiinţifică;
Comisia pentru Probleme Studenţesti;
Comisia pentru Cooperare Internaţională;
Comisia pentru Buget Finanţe.

Articolul 120

Numărul membrilor fiecărei comisii este stabilit de Senatul Universităţii.

Articolul 121

Fiecare comisie de specialitate este condusă de un preşedinte de comisie ales de Senatul Universităţii.

Articolul 122

Preşedintii comisiilor de specialitate sunt membri ai Senatului Universităţii.

Din comisiile de specialitate pot face parte şi membrii ai comunităţii academice care nu sunt membrii ai Senatului.

Articolul 123

Comisiile de specialitate ale Senatului solicită informaţii oricărei structuri executive a Universităţii care desfasoară activităţi în domeniul de competenţă al comisiei respective.

Structurile executive sunt obligate să răspundă solicitărilor comisiilor de specialitate în termenele prevăzute.

Articolul 124

Comisiile de specialitate intocmesc rapoarte periodice pe care le prezintă Senatului.

Articolul 125

Comisiile de specialitate ale Senatului intocmesc referate privind Raportul anual al Rectorului pe care le prezintă Senatului în aceeaşi sedinţă în care Rectorul prezintă Raportul anual.

Articolul 126

Rectorul este obligat să pună la dispozitia comisiilor condiţiile necesare pentru buna desfăsurare şi organizare a activităţii acestora.

COMISIA CENTRALĂ A SENATULUI

Articolul 127

Comisia Centrală a Senatului este constituită din preşedinţii comisiilor de specialitate.

Articolul 128

Preşedintele Comisiei Centrale a Senatului este Preşedintele Senatului.

Articolul 129

Comisia Centrală a Senatului se întruneşte de cate ori este nevoie.

Articolul 130

Comisia Centrală a Senatului coordonează activitatea comisiilor de specialitate ale Senatului.

Articolul 131

Comisia Centrală a Senatului stabileste ordinea de zi a şedinţelor Senatului atunci cand Senatul este convocat de către Preşedintele Senatului.

Articolul 132

Comisia Centrală a Senatului formulează propuneri pentru acordarea titlului de Doctor Honoris Causa.

COMISIA PENTRU EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

Articolul 133

Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii este constituită din 3 cadre didactice fără funcţii de conducere în Universtate sau în facultăţile Universităţii alese prin vot secret de Senat, 1 student desemnat de organizaţia studenţească reprezentativă şi un reprezentant al unui sindicat reprezentativ în Universitate desemnat de sindicatul respectiv.

Articolul 134

Preşedintele Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii este Rectorul sau o persoană desemnată prin decizie de către Rector.

Articolul 135

Atribuţiile Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii sunt:

face toate demersurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor legislaţiei în vigoare privind asigurarea calităţii în învăţământul universitar;
elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activiţătilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de Senatul Universităţii;
elaborează anual un raport de evaluare intern privind calitatea educaţiei în Universitate. Raportul este adus la cunostinţa tuturor beneficiarilor prin afisare sau publicare şi este pus la dispoziţia Agenţiei Române de Asigurarea Calităţii în Invătămanţul Superior (ARACIS);
elaborează propuneri de imbunăţătire a caliţătii educaţiei;
cooperează cu Compartimentul de Audit şi Asigurare a Calităţii din Universitate;
cooperează cu Agentia Română de Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), cu alte agenţii şi organisme abilitate sau instiţutii similare din ţară ori din străinătate, potrivit legii.

Articolul 136

Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii se întruneşte la convocarea Preşedintelui Comisiei.

Articolul 137

Hotărarile Comisiei sunt supuse aprobării Consiliului de Administraţie.

COMPARTIMENTUL DE AUDIT ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

Articolul 138

Compartimentul de Audit şi Asigurarea Calităţii se constituie după cum urmează:

la propunerea Rectorului, Senatul aprobă numărul de posturi din compartiment;
angajarea personalului se face prin concurs, conform legii, sau prin delegaţie în condiţiile legii. Membrii comunităţii universitare pot ocupa posturi în acest compartiment prin cumul de funcţii;
seful compartimentului este numit prin decizia Rectorului;
compartimentul elaborează şi supune aprobării Rectorului prima procedură standard de operare;
compartimentul elaboreaza proceduri standard de operare pentru propria activitate, care vor fi transmise Rectorului, spre aprobare.

Articolul 139

Compartimentul propune Rectorului, spre aprobare, planul de audit.

Articolul 140

Aduce la îndeplinire planul de audit aprobat de Rector şi prezintă Rectorului rapoarte de audit la termenele prevăzute în plan.

Articolul 141

Efectuează orice alt audit comandat de Rector.

Articolul 142

Compartimentul de Audit şi Asigurarea Calităţii efectuează misiuni în orice structură a Universităţii implicată în activităţi de învăţământ, de cercetare sau de viaţă universitară.

Articolul 143

Rapoartele de audit sunt transmise Rectorului şi conţin obligatoriu propuneri de imbunătăţire a activităţii. Anual, Rectorul prezintă Senatului un raport privind activitatea în domeniul asigurării calităţii.

Articolul 144

Acordă asistenţă tehnico-managerială oricărei structuri a Universităţii, care ii solicită aceasta.

Articolul 145

Compartimentul de Audit şi Asigurarea Calităţii răspunde numai la solicitarea Rectorului, cu excepţia solicitărilor de asistenţă tehnico-managerială.

Articolul 146

Compartimentul de Audit şi Asigurarea Calităţii nu poate efectua controale din proprie iniţiativă sau neanunţate.

Articolul 147

Compartimentul de Audit şi Asigurarea Calităţii nu are dreptul să aplice sau să propună sancţiuni.

COMISIA DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE UNIVERSITARĂ

Articolul 148

Structura şi componenţa Comisiei de Etică şi Deontologie Universitară este propusă de Consiliul de Administraţie avizată de Senatul Universităţii şi aprobată de Rector.

Articolul 149

Nu pot fi membri în Comisia de Etică şi Deontologie Universitară persoanele care ocupă funcţii de conducere în Universitate, la nivel de facultate sau de departament.

Articolul 150

Comisia de Etică şi Deontologie Universitară are ca principale atribuţii:

contribuie la elaborarea Codului de Etică şi Deontologie Universitară şi propune imbunataţirea acestuia atunci cand se impune;
analizează şi soluţionează reclamaţiile şi sesizarile referitoare la încălcarea prevederilor Codului de Etică şi Deontologie Universitară. Comisia de Etică se poate autosesiza;
evaluează şi avizează din punct de vedere etic propuneri de cercetări clinice sau non clinice formulate de membrii comunităţii universitare;
prezintă un raport anual în fata Senatului.

Articolul 151

Comisia de Etică şi Deontologie Universitară se întruneşte la convocarea Preşedintelui Comisiei.

Articolul 152

Hotărarile Comisiei sunt avizate de Consilierul juridic al Universităţii şi sunt puse în aplicare de către Rector sau, după caz, de către Decan, în termen de 30 de zile lucrătoare de la adoptarea acestora.

Articolul 153

Hotărarile Comisiei de Etică şi Deontologie Universitară sunt comunicate celor în cauză în termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea acestora.

Articolul 154

Hotărarile Comisiei de Etică şi Deontologie Universitară pot fi contestate în termen de 5 zile lucrătoare de la data luării la cunostinţă, la Senatul Universităţii.

Articolul 155

Dacă a fost formulată o contestaţie la Senat, Rectorul sau, după caz, Decanul amană aplicarea sancţiunii stabilită de Comisia de Etică şi Deontologie Universitară pană la soluţionarea contestaţiei.

Articolul 156

Senatul se întruneşte în termen de 20 de zile lucrătoare de la depunerea contestaţiei şi decide.

Articolul 157

Rezoluţia Senatului este adusă la îndeplinire de către Rector.

CAPITOLUL VIII

FUNCŢIILE DE CONDUCERE

PREŞEDINTELE SENATULUI

Articolul 158

Preşedintele Senatului reprezintă Senatul Universităţii în raporturile sale cu Rectorul şi cu terţi.

Articolul 159

Preşedintele Senatului este ales de Senatul Universităţii dintre membrii săi prin votul secret al membrilor Senatului cu majoritatea simplă a celor prezenţi şi cu condiţia intrunirii a cel puţin 2/3 dintre membrii săi.

Articolul 160

Poate candida la funcţia de Preşedinte al Senatului orice profesor universitar membru al Senatului.

Articolul 161

Preşedintele Senatului poate fi revocat din funcţie de Senatul Universităţii, prin iniţierea unei moţiuni de neincredere semnată de cel puţin 1/3 din numărul membrilor Senatului. După dezbaterea moţiunii, hotărarea de revocare se adoptă prin vot secret cu o majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor Senatului.

Articolul 162

Preşedintele Senatului poate demisiona din funcţie prin inaintarea unei cereri scrise către Senat.

Articolul 163

Preşedintele Senatului are următoarele atribuţii:

conduce şedinţele Senatului;
semnează în numele Senatului toate hotărarile şi rezoluţiile Senatului;
convoacă şedinţele Senatului;
stabileste ordinea de zi a şedinţelor de Senat;
semnează în numele Senatului contractul de management încheiat intre Rector şi Senatul Universităţii;
este preşedintele Comisiei Centrale a Senatului;
solicită Preşedinţilor Comisiilor de Specialitate ale Senatului rapoarte privind evaluarea activităţii Consiliului de Administraţie şi Rectorului;
solicită Rectorului sau Consiliului de Administraţie diverse informări privind activitatea acestora pe care le analizează şi le prezintă Senatului periodic. Rectorul şi Consiliul de Administraţie sunt obligaţi să răspundă solicitărilor Preşedintelui Senatului;
acordă în numele Senatului titlul de Doctor Honoris Causa şi de Profesor Emerit;
alte atribuţii stabilite de Senat şi de legislaţia în vigoare.

RECTORUL

Articolul 164

Rectorul reprezintă Universitatea în relaţiile cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului, Consiliul Naţional al Rectorilor, organisme interne şi internaţionale, precum şi cu orice persoane fizice sau juridice din ţară sau din străinătate.

Articolul 165

Rectorul este desemnat în acord cu prevederile legislaţiei în vigoare şi ale Cartei Universitare, pentru un mandat de 4 ani şi este confirmat de Ministrul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului.

Pot ocupa funcţia de Rector personaliţăti stiinţifice sau academice din ţară sau din străinătate, profesori universitari.

O persoană nu poate ocupa funcţia de Rector pentru mai mult de 8 ani indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora.

Articolul 166

Rectorul poate fi demis de către Senatul Universităţii dacă nu respectă contractul de management încheiat cu Senatul, dacă prin evaluarea Comisiilor de Specialitate ale Senatului se constată că activitatea sa este nesatisfăcătoare sau dacă desfasoară activităţi contrare intereselor Universităţii.

Hotărarea de demitere se adoptă prin vot secret cu o majoritate de 2/3 din numărul membrilor Senatului.

Rectorul poate fi demis de Senatul Universităţii, prin iniţierea unei moţiuni de neincredere semnată de cel putin 1/3 din numărul membrilor Senatului. Dupa dezbaterea moţiunii, hotărarea de revocare se adoptă prin vot secret, direct şi personal, cu o majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor Senatului.

Ministrul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului il poate revoca din funcţie pe Rector în condiţiile art. 125 din Legea nr. 1/2011.

Articolul 167

Rectorul poate demisiona din funcţie prin inaintarea unui cereri scrise către Senat.

Demisia este prezentată Senatului cu cel puţin 30 de zile lucrătoare inaintea intrării ei în vigoare.

In cazul demiterii sau demisiei Rectorului, Senatul Universităţii procedează conform art. 125 alin. (1), lit. (a) din Legea nr. 1/2011. Rectorul nou desemnat în aceste condiţii completează mandatul Rectorului care si-a întrerupt mandatul.

Articolul 168

Rectorul are următoarele atribuţii:

realizează managementul şi conducerea operativă a Universităţii, pe baza contractului de management;
negociază şi semnează contractul instituţional cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului;
încheie contractul de management cu Senatul Universitar;
propune spre aprobare Senatului Universitar structura şi reglementările de funcţionare ale Universităţii;
propune spre aprobare Senatului Universitar proiectul de buget şi raportul privind execuţia bugetară;
prezintă Senatului Universitar, în luna aprilie a fiecărui an, raportul prevăzut la art. 130 alin. (2) din Legea nr. 1/2011. Senatul Universitar validează raportul menţionat, în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. Aceste documente sunt publice;
conduce Consiliul de Administraţie;
urmăreste şi controlează aducerea la îndeplinire a hotărarilor Senatului şi Consiliului de Administraţie şi aplicării Cartei Universitare;
informează Senatul asupra activităţii desfăsurate de Consiliul de Administraţie intre două şedinţe de Senat;
prezintă Senatului, la sfarsitul mandatului un raport privind intreaga sa activitate;
organizează concursul public pentru selectarea decanilor pe baza unei metodologii propuse de Rector şi aprobată de Senat;
îndeplineste alte atribuţii stabilite de Senatul Universitar, în conformitate cu contractul de management, Carta Universitară şi legislaţia în vigoare;

Articolul 169

In exercitarea atribuţiilor sale Rectorul:

este ordonator de credite;
dispune utilizarea fondurilor Universităţii în conformitate cu hotărarile Senatului;
numeste cadrele didactice şi de cercetare, în conformitate cu prevederile legale;
acordă, în numele Senatului, titlul de cadru didactic asociat;
autorizează eliberarea actelor de studii;
aplică, pe baza aprobării Senatului, sancţiuni membrilor comunităţii universitare în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
aplică, pe baza aprobării Consiliului de Administraţie, sancţiuni personalului auxiliar şi administrativ în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
numeste şi revocă din funcţie Prorectorii, decizie care trebuie comunicată Senatul universitar;
poate delega din competenţele sale unui prorector, în condiţiile legii;
deleagă competenţe administrative directorului general administrativ al Universităţii;
stabileste atribuţii temporare pentru prorectori;
emite decizii şi instrucţiuni.

Articolul 170

In îndeplinirea atribuţiilor sale, Rectorul este ajutat de 5 prorectori.

PRORECTORII

Articolul 171

U.M.F. "Carol Davila" are 5 prorectori profesori sau conferenţiari universitari numiţi de Rector pe baza consultării Senatului Universitar.

Articolul 172

Prorectorii răspund în fata Rectorului pentru intreaga activitate depusă.

Articolul 173

Prorectorii pot demisiona din funcţie prin prezentarea unei cereri scrise Rectorului, conform prevederilor legale pentru funcţiile de conducere . Prorectorii pot fi demişi de Rector, pentru neîndeplinirea sarcinilor ce le revin. Demiterea este adusă la cunostinţă Senatului Universitar.

Articolul 174

Durata mandatului de prorector este de 4 ani.

Articolul 175

Prorectorul cu probleme de învăţământ universitar de licenţă şi de master are, în principal, urmatoarele atribuţii:

asigură corelarea statelor de funcţii din departamente cu ponderea disciplinelor predate în procesul de învăţământ;
centralizeaza planurile de învăţământ de licenţă elaborate de consiliile facultăţilor şi face observaţii pe marginea acestora, ţinând cont de strategia de dezvoltare a Universităţii în următorii ani;
coordonează asigurarea materialelor didactice pentru studenţi;
centralizează propunerile de imbunătăţire a dotarii departamentelor şi face un raport asupra priorităţilor, pe care il prezintă Consiliului de Administraţie;
efectuează studii privind structura şi conţinutul învăţământului şi perspectiva perfectionării acestuia;
răspunde de pregătirea, organizarea şi desfasurarea sesiunilor de examen de admitere, licenţă şi diplomă;
analizează şi propune spre aprobarea Consiliului de Administraţie echivalarea studiilor sau disciplinelor urmate în ţară sau în străinătate de către studenţii Universităţii;
centralizează planurile de învăţământ universitar de master şi face observaţii pe marginea acestora, ţinând cont de strategia de dezvoltare a Universităţii în următorii ani;
asigură dezvoltarea noilor programe de studii universitare de master şi coordonează demersurile de acreditare a acestora la organismul acreditat al Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului;
centralizează propunerile de imbunataţire a programelor de master şi face un raport asupra priorităţilor, pe care il prezintă Consiliului de Administraţie;
răspunde de pregatirea, organizarea şi desfăsurarea sesiunilor de examen de admitere la studii universitare de master;
coordonează activităţile legate de desfasurarea studiilor universitare de mast;
verifică intocmirea dosarelor de concurs pentru ocuparea posturilor didactice, precum şi a celor de acordare a titlurilor stiinţifice;
asigură informarea la timp a departamentelor asupra burselor, specializarilor şi altor forme de pregătire în ţară şi în străinătate a membrilor comunităţii universitare.

Articolul 176

Prorectorul cu probleme de învăţământ postuniversitar are, în principal, următoarele atribuţii:

supraveghează activitatea Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic;
coordonează integrarea cu asistenţa medicală a cadrelor didactice;
supraveghează activitatea Departamentului de Studii Postuniversitare şi Pregătire în Rezidenţiat;
răspunde de organizarea şi desfăsurarea învăţământului postuniversitar medical şi farmaceutic;
coordonează activitatea de pregătire prin rezidenţiat;
asigură cooperarea cu departamentul corespunzator al Ministerului Sănătăţii.

Articolul 177

Prorectorul cu probleme de cercetare stiinţifică are, în principal, următoarele atribuţii:

stabileste priorităţile de cercetare stiinţifică, acestea urmand să fie aprobate de Senat;
coordonează activitatea de cercetare din Universitate;
sprijină logistic iniţiativele de organizare de sesiuni stiinţifice studenţesti;
implică Universitatea, după caz, în organizarea congreselor sau sesiunilor stiinţifice ale cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor, a diferitelor conferinţe, simpozioane etc. şi asigură informarea comunităţii universitare despre manifestările stiinţifice naţionale şi internaţionale;
prezintă anual, în Senat, un raport privind situaţia cercetării stiinţifice şi a contractelor de cercetare, precum şi aspectele financiare legate de această activitate;
avizează încheierea contractelor de cercetare stiinţifică şi informează Senatul asupra încheierii lor;
controlează îndeplinirea planului de microproducţie;
centralizează propunerile de imbunătăţire a dotării departamentelor şi face un raport asupra priorităţilor, pe care il prezintă Consiliului de Administraţie;
este preşedintele Consiliului Stiinţific al Bibliotecii Centrale UMF.

Articolul 178

Prorectorul cu probleme studenţesti are, în principal, următoarele atribuţii:

coordonează activitatea de acordare a burselor studenţesti;
contribuie la buna funcţionare a căminelor şi cantinelor studenţesti;
coordonează activitatea serviciului social al Universităţii;
coordonează activitatea bazei sportive şi a clubului studenţesc;
coordonează activitatea de orientare în carieră a studenţilor.

Articolul 179

Prorectorul pentru cooperare europeană şi internaţională are, în principal, următoarele indatoriri:

menţine şi dezvoltă acordurile interuniversitare cu alte ţări;
încurajează, organizează şi analizează mobilitatea cadrelor didactice, cercetătorilor şi a studenţilor care se deplasează în străinătate cu sarcini profesionale;
coordonează programele Uniunii Europene precum şi alte programe internaţionale la care Universitatea a aderat şi desemnează reprezentanţii pe facultăţi;
diseminează în Universitate informaţiile privind echivalarea diplomelor de studii în ţările Uniunii Europene şi în alte ţări şi participă la implementarea în Universitate a măsurilor impuse de reglementarile Uniunii Europeane;

DIRECTORUL CONSILIULUI DE STUDII

UNIVERSITARE DE DOCTORAT

Articolul 180

Directorul Consiliului de Studii Universitare de Doctorat este numit conform prevederilor Codului de Studii Universitare de Doctorat.

Articolul 181

Directorul Consiliului de Studii Universitare de Doctorat participă fără drept de vot la şedinţele Consiliului de Administraţie.

Articolul 182

Directorul Consiliului de Studii Universitare de Doctorat poate fi demis conform Codului studiilor universitare de doctorat. Directorul Consiliului de Studii Universitare de Doctorat poate demisiona din funcţie prin prezentarea unei cereri scrise către Rector conform prevederilor legale pentru funcţiile de conducere.

Articolul 183

Directorul Consiliului de Studii Universitare de Doctorat are, în principal urmatoarele atribuţii:

conduce şedinţele Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat;
aduce la îndeplinire hotărarile Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat;
răspunde de pregătirea, organizarea şi desfăsurarea examenelor de admitere la studiile universitare de doctorat;
coordonează activităţile legate de desfăsurare a studiilor universitare de doctorat;
alte atribuţii prevăzute de Codul Studiilor Universitare de Doctorat.

DECANUL

Articolul 184

Decanul reprezintă facultatea în relaţiile sale cu Senatul Universităţii, cu Rectorul, cu celelalte facultăţi, precum şi cu alte persoane fizice sau juridice din ţară sau din străinătate.

Decanul este membru de drept al Consiliului de Administraţie.

Articolul 185

Decanul este desemnat de către Rector conform legii şi Cartei Universitare pentru un mandat de 4 ani. în funcţia de Decan poate fi desemnat numai un profesor universitar sau conferenţiar universitar.

Articolul 186

Decanul poate fi revocat din funcţie de către Rector, direct sau la propunerea Consiliului Facultăţii. Propunerea de demitere a Decanului este iniţiată de cel puţin 1/3 din membrii Consiliului Facultăţii şi este adoptată cu votul a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Facultăţii.

Articolul 187

Decanul poate demisiona din funcţie, prin inaintarea unui cereri scrise către Rector.

Articolul 188

Decanul răspunde în faţa consiliului de intreaga activitate pe care o desfăsoară:

urmăreste şi controlează aducerea la îndeplinire a hotărarilor Consiliului;
informează Consiliul asupra activităţii desfăsurate intre două şedinţe de Consiliu;
prezintă Consiliului raportul anual privind starea facultăţii, pe care il transmite Rectorului;
prezintă Consiliului, la sfarsitul mandatului, un raport privind intreaga sa activitate, pe care il transmite Rectorului.

Articolul 189

Decanul are, în principal, următoarele atribuţii:

urmăreste şi controlează aducerea la îndeplinire a hotărarilor Consiliului Facultăţii;
urmăreste desfăsurarea procesului de învăţământ din facultate;
organizează concursul de admitere şi examenul de licenţă;
işi desemnează Prodecanii şi poate hotări demiterea acestora. Rectorul emite deciziile corespunzătoare;
imputerniceste un Prodecan cu îndeplinirea atribuţiilor de Decan în lipsa sa;
stabileste atribuţii temporare sau permanente pentru Prodecani;
avizează cererile de deplasare în ţară şi în străinătate ale membrilor comunităţii universitare, în timpul desfăsurării procesului de învăţământ, precum şi ale personalului auxiliar şi administrativ din facultate, dispunând măsurile ce se impun pentru derularea în bune condiţii a proceselor didactice sau administrative;
poate anula rezultatele unui examen şi poate dispune reorganizarea examenului în cazul în care Comisia de Etică şi Deontologie Profesională a stabilit că aceste rezultate au fost obtinute prin încălcarea prevederilor Codului de Etică şi Deontologie Profesională.

PRODECANII

Articolul 190

Prodecanii ajută Decanul în conducerea operativă a facultăţii, în limitele atribuţiilor stabilite de decan, pe probleme de învăţământ, de cercetare, de viaţă universitară şi probleme studenţesti.

Articolul 191

Numărul Prodecanilor este intre 3 şi 5 în funcţie de mărimea facultăţii şi este hotărat de Senatul Universităţii, la propunerea Decanului facultăţii respective.

DIRECTORUL ŞCOLII DOCTORALE

Articolul 192

Directorul Şcolii Doctorale este desemnat conform Codului Studiilor Universitare de Doctorat.

Articolul 193

Directorul Şcolii Doctorale poate fi demis la iniţiativa a 1/3 din membrii Consiliului Şcolii Doctorale cu votul a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Şcolii Doctorale.

Articolul 194

Directorul Şcolii Doctorale are în principal următoarele atribuţii:

conduce şedinţele Consiliului Şcolii Doctorale;
aduce la îndeplinire hotărarile Consiliului Şcolii Doctorale;
aprobă pe baza regulamentului adoptat de Consiliul Şcolii Doctorale, recunoastrea unor stagii de doctorat sau de cercetare stiinţifică desfăsurate în ţară sau în străinătate;
aprobă, pe baza regulamentului adoptat de Consiliul Şcolii Doctorale, recunoasterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare;
aprobă întreruperi ale studiilor universitare de doctorat în acord cu legea şi cu regulamentul adoptat de Consiliul Şcolii Doctorale;
propune Consiliului Şcolii Doctorale aprobarea curiculumului de pregătire în doctorat şi programul de cercetare;
reprezintă Scoala Doctorală în relaţiile cu alte structuri ale Universităţii sau cu terţi;
alte atribuţii prevăzute de Lege sau de Cartă.

DIRECTORUL DE DEPARTAMENT

Articolul 195

Directorul de Departament, conferentiar sau profesor, este ales prin votul direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare din departamentul respectiv.

Articolul 196

Directorul de Departament reprezintă Departamentul în relaţiile sale cu celelalte structuri ale Facultăţii.

Articolul 197

Directorul de Departament poate fi demis la iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Consiliului de Departament cu votul a cel putin 2/3 din numărul membrilor Consiliului de Departament.

Articolul 198

Directorul de Departament are în principal următoarele atribuţii:

realizează managementul şi conducerea operativă a Departamentului;
propune Consiliului de Departament spre aprobare planurile de învăţământ şi statele de funcţii şi transmite Decanului hotărarile adoptate de Consiliu;
răspunde de managementul cercetării stiinţifice la nivelul Departamentului;
răspunde de evaluarea şi asigurarea calităţii la nivelul Departamentului;
răspunde de managementul financiar al departamentului;
coordonează managementul resurselor umane la nivelul Departamentului;
alte atribuţii stabilite de Consiliul de Departament sau prevăzute în Lege sau în Cartă.

CAPITOLUL IX

ALEGEREA structurilor de conducere

PRINCIPII GENERALE

Articolul 199

Pot alege şi pot fi aleşi în structurile de conducere membrii titulari cu drepturi depline ai comunităţii universitare.

Articolul 200

Structurile de conducere sunt alcătuite din cadre didactice şi de cercetare reprezentative, cu prestigiu stiinţific, autoritate morală şi aptitudini manageriale.

Se recomndă ca reprezentanţii studenţilor în structurile de conducere să aibă pregătire profesională şi conduită corespunzătoare.

Articolul 201

Alegerea unei persoane intr-o structură de conducere se face numai cu consimţămantul acesteia.

Articolul 202

Alegerile structurilor de conducere sunt realizate pe structurile legal constituie la momentul începerii procesului electoral.

Articolul 203

De organizarea, supravegherea şi validarea alegerilor sunt responsabile structurile în funcţie, la momentul declansării procesului electoral.

Articolul 204

Alegerile structurilor de conducere sunt realizate succesiv de jos în sus.

Articolul 205

Alegerile structurilor de conducere sunt atributul exclusiv al membrilor colectivelor la care se referă.

Articolul 206

Membrii departamentelor sunt reprezentaţi în structura de conducere din esalonul imediat superior, în acord cu norma de reprezentare.

Norma de reprezentare a clinicilor şi disciplinelor în Consiliul de Departament este de 1/5 din numărul membrilor clinicii sau disciplinei respective.

Norma de reprezentare a Departamentelor în Consiliul Facultaţii este de 1/2 din numărul membrilor Consiliilui Departamentului respectiv.

Norma de reprezentare a Facultăţilor în Senatul Universităţii este de 1/2 din numărul membrilor Consiliului facultăţii respective.

Articolul 207

Alegerile la toate nivelurile se fac pe bază de vot direct şi secret. Votul este personal şi nu poate fi exprimat prin procură.

Articolul 208

Adunările de alegeri sunt legal constituite prin prezenta a cel puţin 2/3 din numărul membrilor colectivelor respective.

Articolul 209

Se declară alese în structurile de conducere, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi "pentru", persoana sau, după caz, persoanele care au obţinut jumatate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate de către membrii electori prezenţi la vot, pană la completarea numărului de posturi pentru care se candidează.

În cazul în care după primul tur de scrutin răman locuri neocuopate, se poate organiza un al doilea tur de scrutin la care participă un număr de candidaţi dublu faţă de numărul locurilor rămase neocupate după primul tur de scrutin, aleşi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi “pentru” obţinut la primul tur de scrutin. Locurile rămase libere după primul tur de scrutin se ocupă în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute la cel de-al doilea tur de scrutin, indiferent dacă numărul de voturi este sau nu mai mare decat jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.

Articolul 210

Durata mandatului structurilor de conducere este de 4 ani.

Articolul 211

Studenţii sunt reprezentaţi în Consiliul Facultăţii şi în Senatul Universităţii în proporţie de 1/4 din numărul membrilor acestor organisme.

Articolul 212

Calitatea de membru în structurile de conducere se pierde ca urmare a încetării contractului de muncă sau a încetării calităţii de student. Locurile rămase vacante în structurile de conducere se ocupă în ordinea numărului de voturi obţinute la turul 2 sau, dacă nu a existat turul 2, la turul 1.

BIROUL ELECTORAL AL UNIVERSITĂŢII

Articolul 213

Biroul Electoral al Universităţii responsabil cu alegerile este desemnat de Senat, cu acordul prealabil al persoanelor propuse.

Articolul 214

Pot fi membri ai Biroului Electoral al Universităţii numai persoane care nu candidează la nici o funcţie de conducere.

Articolul 215

Sarcinile şi responsabilităţile Biroului Electoral al Universităţii sunt stabilite de Senat prin metodologia de alegeri şi în acord cu reglementările în vigoare.

ALEGEREA LA NIVELUL DEPARTAMENTULUI

Articolul 216

Consiliul de Departament este constituit din reprezentanţii clinicilor şi disciplinelor componente ale departamentului aleşi conform normei de reprezentare.

Articolul 217

Sedinţa de alegeri este condusă de o persoană desemnată de Biroul Electoral al Universităţii.

Articolul 218

Sedinţa de alegeri se consideră legal constituită, dacă sunt prezenţi cel puţin 2/3 din totalul membrilor clinicii sau disciplinei.

ALEGERILE LA NIVELUL FACULTĂŢII

Articolul 219

Consiliul Facultăţii este constituit din reprezentanţii Departamentelor componente ale Facultăţii aleşi conform normei de reprezentare.

Din componenţa Consiliului Facultăţii fac parte de asemenea reprezentanţii studenţilor Facultăţii respective care au fost aleşi membri ai Consiliului Facultăţii după o metodologie proprie şi reprezintă 25 % din numărul membrilor Consiliului Facultăţii.

Articolul 220

Consiliul Facultăţii se întruneşte în sedinţă de alegeri la data stabilită prin metodologia de alegeri.

Sedinţa se consideră legal intrunită, dacă sunt prezenţi cel putin 2/3 din totalul membrilor consiliului nou ales.

Articolul 221

Sedinta consiliului nou ales este condusă de Decanul de varstă al consiliului.

Articolul 222

La sedinta consiliului nou ales participă reprezentanţi ai Biroului Electoral al Universităţii.

Articolul 223

Primul punct pe ordinea de zi este prezentarea raportului de activitate al vechiului Decan.

Articolul 224

Alegerea reprezentanţilor facultăţii în Senatul Universităţii se face separat pentru cadre didactice şi de cercetare şi pentru studenţi.

Articolul 225

Pentru alegerea reprezentanţilor facultăţii în Senatul Universitar, sunt consideraţi eligibili toţi membrii consiliului facultăţii.

Articolul 226

Alegerea se face prin vot direct, secret şi personal, fiind consideraţi aleşi în ordinea descrescătoăre a numărului de voturi, candidaţii care au obţinut cel puţin jumatate plus unu din voturile valabil exprimate, pană la completarea numărului total de reprezentanţi ai facultăţii respective în Senat.

Articolul 227

In cazul în care răman locuri neocupate, se va organiza un nou tur de scrutin, la care participă un număr de candidaţi egal cu dublul numărului de locuri rămase neocupate la primul tur de scrutin, aleşi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute la primul tur de scrutin.

Sunt declaraţi alesi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, până la completarea numărului de locruri rămase libere, candidaţii cel mai bine plasaţi ca număr de voturi obţinute la al doilea tur de scrtuin, chiar dacă nu au intrunit jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.

Articolul 228

Durata mandatului Senatului este de 4 ani, inclusiv pentru studenţi. Studenţii pot fi membri ai Senatului pană la finalizarea studiilor. Locurile rămase libere ca urmare a finalizării studiilor studenţilor se completează prin alegeri parţiale conform metodologiei proprii.

ALEGEREA PREŞEDINTELUI SENATULUI

Articolul 229

Senatul nou ales se întruneşte în şedinţe de alegeri la data stabilită prin regulamentul de alegeri.

Articolul 230

Sedinţa este legal intrunită dacă sunt prezenţi cel puţin 2/3 din membrii Senatului nou ales.

Articolul 231

Sedinta este condusă de Decanul de varstă al Senatului.

Articolul 232

Principalul punct pe ordinea de zi este alegerea Preşedintelui Senatului.

Articolul 233

Pot candida la funcţia de Preşedinte al Senatului profesori universitari membri ai Senatului propuşi de membrii Senatului nou ales.

Articolul 234

Preşedintele Senatului este ales prin vot direct şi secret al membrilor Senatului Universitar.

Articolul 235

Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi cu condiţia să reprezinte cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.

Articolul 236

Dacă nici un candidat nu obţine jumătate plus unu din numărul de voturi, se organizează un al doilea tur de scrutin la care participă primii 2 candidati cel mai bine plasaţi la primul tur de scrutin. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi la al doilea tur de scrutin, indiferent dacă acest număr este mai mare sau nu decat jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.

ALEGEREA DIRECTORULUI DE DEPARTAMENT

Articolul 237

Candidaturile pentru Directorul de Departament se depun la Biroul Electoral al Universităţii cu 15 zile calendaristice inaintea alegerilor Directorului de Departament.

Articolul 238

Candidatura este insoţită de un CV şi de un plan de management.

Articolul 239

Conducerea Universităţii face publice aceste documente inclusiv prin afisarea lor pe site-ul Universităţii.

Articolul 240

Pot candida la funcţia de Director de Departament profesori sau conferenţiari universitari titulari membri ai departamentului respectiv.

Articolul 241

Directorul de Departament este ales prin votul direct şi secret al tuturor membrilor departamentului.

Articolul 242

Este declarat castigător candidatul care a obţinut cel puţin jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate cu condiţia să fi participat la vot cel puţin 2/3 din membrii departamentului.

Articolul 243

Dacă nici un candidat nu întruneşte jumătate plus unu din voturi se organizează un al doilea tur de scrutin la care participă primii doi candidaţi clasaţi după primul tur de scrutin şi este declarat castigător cel care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

Articolul 244

Dacă la primul tur de scrutin s-a prezentat un singur candidat şi nu a obtinut jumătate plus unu din voturi se vor organiză noi alegeri cu noi candidaturi conform calendarului de alegeri.

DESEMNAREA RECTORULUI, PRORECTORILOR,

DECANULUI ŞI PRODECANILOR

Articolul 245

Rectorul este desemnat prin concurs public sau prin votul universal direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din Universitate şi al reprezentantilor studenţilor din Senatul Universitar şi din Consiliile Facultăţilor în acord cu rezultatele referendumului organizat cu 6 luni inaintea alegerilor la nivelul Universităţii.

Articolul 246

Dacă Rectorul este desemnat prin concurs public se procedează conform prevederilor art. 210 din Legea nr. 1/2011.

Articolul 247

Dacă Rectorul este desemnat prin votul universal al comunităţii universitare se procedează după cum urmează:

candidaturile se depun la Biroul Electoral al Universităţii cu cel puţin 15 zile inaintea alegerii Rectorului;
candidaturile sunt insoţite de un CV şi de un plan managerial;
Biroul Electoral al Universităţii face publice aceste candidaturi, CV-urile şi planurile manageriale, inclusiv prin afisarea lor pe site-ul Universităţii;
Biroul Electoral al Universităţii organizează 2 dezbateri publice dintre care cel putin una în Senatul nou ales, la care participă candidaţii la funcţia de Rector. Data şi locul dezbaterilor publice sunt precizate în regulamentul de alegeri
Rectorul este ales prin votul universal direct şi secret al cadrelor didactice şi de cercetare din Universitate şi al studenţilor membri ai Consiliilor Facultăţilor şi Senatului;
este declarat castigător candidatul care a obţinut cel puţin jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate cu condiţia să fi participat la vot cel puţin 2/3 din membrii comunităţii universitare cu drept de vot;
dacă nici unul din candidaţi nu a obţinut cel puţin jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate se organizează un nou tur de scrutin la care participă primii 2 candidaţi cel mai bine plasaţi la primul tur de scrutin. Este declarat castigător candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi la al doilea tur de scrutin;
dacă se prezintă la vot mai puţin de 2/3 din numărul membrilor comunităţii universitare cu drept de vot, se organizează un al doilea tur de scrutin la care participă toti candidaţii care au participat şi la primul tur de scrutin. Este declarat castigător candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

Articolul 248

După confirmarea sa de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului, Rectorul, pe baza consultării Senatului, işi numeste Prorectorii.

Articolul 249

Rectorul nou ales organizează concurs public pentru selecţia Decanilor conform prevederilor legii şi Cartei Universitare.

Articolul 250

Decanii numiţi de Rector işi desemnează Prodecanii.

VALIDAREA ALEGERILOR

Articolul 251

Consiliul de Administraţie în funcţie la data declansării alegerilor propune spre aprobarea Senatului în funcţie pe perioada alegerilor, regulamente pentru desfăsurarea alegerilor conform prezentei Carte la toate nivelurile incluzand: termene, data intrunirilor, numărul exact al posturilor eligibile, modul de depunere a candidaturilor, prezenţa observatorilor, modul de intocmire a proceselor verbale de alegeri, Biroul Electoral al Universităţii, precum şi orice alte măsuri necesare bunei desfăsurări a procesului electoral.

Articolul 252

Biroul Electoral al Universităţii va colecta procesele verbale ale tuturor şedinţelor de alegeri şi va intocmi un raport final privind modul de desfăsurare a procesului electoral.

Articolul 253

Biroul Electoral al Universităţii va prezenta Senatului în funcţie pe perioada alegerilor raportul privind modul de organizare şi desfăsurare a procesului electoral. Senatul, în funcţie pe perioada alegerilor, validează prin vot direct şi personal fiecare structură de conducere, cu excepţia Rectorului nou ales. După validare, structurile nou alese intră în funcţie.

Articolul 254

In cazul în care Senatul aflat în funcţie la data alegerilor, constată abateri de la lege, Cartă şi regulamente în modul de desfăsurare a alegerilor, la orice nivel, poate să invalideze respectivele alegeri. Dacă există structuri la nivelul cărora nu pot fi validate alegerile, Senatul hotărăste modul de rezolvare a situaţiei.

Articolul 255

După sedinţa de validare, Consiliul de Administraţie care a organizat alegerile face toate demersurile necesare pentru confirmarea Rectorului nou ales.

Articolul 256

După confirmarea Rectorului de către Ministrul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Consiliul de Administraţie care a organizat alegerile şi Rectorul nou ales şi validat, hotărăsc impreună data convocării noului Senat.

CAPITOLUL X

ADOPTAREA, SUPRAVEGHEREA ŞI MODIFICAREA CARTEI UNIVERSITARE

ADOPTAREA CARTEI UNIVERSITARE

Articolul 257

Carta U.M.F. "Carol Davila" este adoptată de Senatul Universităţii.

Articolul 258

Senatul Universităţii este legal intrunit dacă reuneste 2/3 din totalul membrilor săi.

Articolul 259

Fiecare articol al Cartei se adoptă cu jumătate plus unu din voturile membrilor prezenţi.

Articolul 260

Carta în ansamblul său se adoptă cu o majoritate de 2/3 din totalul membrilor Senatului, prin vot nominal deschis.

SUPRAVEGHEREA RESPECTĂRII CARTEI UNIVERSITARE

Articolul 261

Consiliul de Administraţie analizează în permanenţă modul în care Carta Universitară se menţine în acord cu evoluţia legislaţiei naţionale.

Articolul 262

Rectorul, cu ajutorul Compartimentului de Audit şi Asigurarea Calităţii, analizează detaliile tehnice de aplicare în practică a prevederilor Cartei Universitare.

Articolul 263

Anual, Rectorul prezintă Senatului cate un raport privind modul funcţionării Cartei Universitare si, respectiv, aplicarea prevederilor acesteia.

MODIFICAREA CARTEI UNIVERSITARE

Articolul 264

Modificarea sau actualizarea oricărui articol din prezenta Cartă se poate face printr-o moţiune adresată Senatului de către Rector, Consiliul Facultăţii sau de către membrii Senatului.

Articolul 265

In cazul Consiliului Facultăţii, moţiunea poate fi iniţiată şi inaintată Senatului spre examinare cu acordul a 2/3 din membrii Consiliului.

Articolul 266

In cazul membrilor Senatului, moţiunea trebuie semnată de 1/3 din membrii Senatului.

Articolul 267

Există şi posibilitatea inaintării unei moţiuni de către studenţi, dacă este semnată de 1/10 din numărul total al studenţilor aparţinând la cel puţin două facultăţi ale Universităţii sau 1/2 din numărul total de studenţi ai unei singure facultăţi.

Articolul 268

Moţiunea se dezbate în Senat şi poate fi aprobată prin votul favorabil, direct, secret şi personal, a cel puţin jumătate plus unu din voturile membrilor prezenţi.

Articolul 269

Dacă moţiunea este aprobată, Rectorul numeste o comisie de revizuire a prezentei Carte, în aspectele vizate în moţiune, comisie care face propuneri Senatului. Senatul decide pentru fiecare articol în parte şi ulterior pentru Carta în ansamblul său.

Articolul 270

Consiliul de Administraţie aduce la cunostinţa comunităţii universitare modificarea sau actualizarea Cartei Universitare, în interval de 30 de zile de la aprobarea acestora de către Senat.

CAPITOLUL XI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 271

Pentru alegerile din anul universitar 2011 - 2012 rolul Consiliului de Administraţie este îndeplinit de Biroul de Senat.

Articolul 272

Prezenta Cartă intră în vigoare la momentul adoptării ei.

Articolul 273

După adoptare, Consiliul de Administraţie va dispune transmiterea Cartei Universitare pe suport de hartie către toate departamentele Universităţii şi către studenţi.

Pentru exemplarul original păstrat la Rectorat, fiecare pagină va fi semnată şi parafată cu însemnele oficiale ale instituţiei de reprezentantul legal. Se va preciza versiunea Cartei.

Articolul 274

Nici o hotărare a Senatului sau altor structuri de conducere ale Universităţii nu pot încălca prevederile prezentei Carte, sub sancţiunea nulităţii.

UMF - Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" Bucuresti

Meniu Principal